Perioada asta este una dintre cele mai ciudate , stresante , obositoare si trista perioade de pana acum.De ce ? Sincer nici eu nu prea stiu , dar simt nevoia unei imbratisari venite din suflet , unor sfaturi din inima , uneri persoane pe care sa o am langa mine si care sa fie acolo.Simt de asemenea si nevoia unei prezente masculine , nu stiu , dar ma face sa ma simt in siguranta si imi da putere sa merg mai departe.
Cred ca se datoreaza si vremii , pentru ca este foarte cald , dar tristetea asta nu stiu de unde vine pentru ca nu prea am motive sa fiu asa…Daca ma intrebi daca sunt suparata..iti zic ca da…daca ma intrebi de ce , iti zic ca nu stiu..si asta e adevarul..nu stiu..dar defapt stiu..doar ca imi este mult prea jena sa il zic…sau rusine..sau cum vrei sa ii spui..pentru ca stiu ca este din vina mea…nu interpretati va rog …
Cred ca toti avem momente din acestea , doar ca la mine de la un timp sunt cam dese…nu stiu daca e normal , poate e din cauza ca asa sunt adolescentii..sufera din orice..desi eu niciodata nu am vrut sa fiu ca toti ceilalti adolescenti care sufera din orice..dar se pare ca e inevitabil..din pacate.
Vreau sa gasesc ceva dar nu reusesc si nici macar nu stiu ce caut , vreau ceva dar nu stiu ce , mi-e dor de ceva dar nu stiu de ce , simt nevoia de ceva dar nu stiu de ce , ceva lipseste dar…sincer chiar nu stiu ce…
In fine..cam asta ar fi..acum probabil credeti ca sunt emo..dar..nu sunt 
inca..
